Tocmai ce am terminat-o şi m-am şi grăbit să îi fac o recenzie.
O seară plăcută de bridge se transformă în investigarea unei crime când excentricul domn Shaitana, gazda celor opt oaspeţi, este găsit mort. Oare pot cei patru anchetatori invitaţi- Hercule Poirot, comisarul Battle, colonelul Race şi Ariadne Oliver - să descopere care dintre ceilalţi patru musafiri este ucigaşul ? Toţi patru au avut ocazia şi toţi patru aveau ceva de ascuns. La urma urmelor, gazda lor părea să fie convisă că fiecare dintre ei reuşise să scape nepedepsit după comiterea unei crime.
Mi-a plăcut mult cartea.Este umitor cum Agatha reuşeşte şă te deruteze aşa! :)) Pur şi simplu ajungi să faci : "El a fost, sunt sigură!" pentru ca în următorul capitol să îţi spui : "Ba nu! El a fost! Acum stiu sigur!".Iar în final ajungi să îl suspectezi din nou pe primul.Încerci mult să prinzi rapid ideea şi să înţelegi indicile şi întâmplările.Dacă acest gen de roman îţi place şi ai mai citit şi alte cărţi asemănătoare, ajungi să îţi dai cu părerea şi să încerci să rezolvi şi tu cazul.Probabil că v-am zăpăcit cu Agatha Christie, însă romanele sale merită cu desăvârşire citite, iar eu tocmai asta încerc să fac- să vă conving să o face-ţi!
Mi-a plăcut modul în care povestea te face să devii un mic detectiv.Îţi pui şi tu in funcţiune celulele cenuşii.Ajungi să îţi pui întrebări chiar înainte să şi le pună Poirot. Cum am spus şi mai sus, îmi place când nu ştii pe cine să bănuieşti.În cazul de faţa, este şi mai şi. La sfârşit când se presupune că se cunoaste criminalul, apare Poirot şi spune : "Nu, nu este acesta criminalul, el este!".
Un al doilea lucru care mi-a plăcut este ca Agatha îşi foloseşte propriile cărţi ca rezultat al scriitoarei ce apare în carte (Ariadne Oliver este o scriitoare faimoasă de romane poliţiste).
Nu cred că a fost ceva care să nu îmi placă.Acum nu exagerez dar nu îmi vine nimic în minte.Sorry :D!
"Zâmbind, vorbind politicos...nimeni nu ar fi ghicit vreodată că a fost ceva între noi.Dar văd în ochii lui...şi el într-ai mei...că nu vom uita niciodată..."
"O casă la ţară, o ambarcaţiune, un tren, un avion, o insulă - toate acestea îi oferă decorul apt să limiteze numărul potenţialilor ucigaşi şi să garanteze că în ultimul capitol nu va fi demascat un criminal cu totul necunoscut. În esenţa. Christie declara: " Iată grupul de suspecţi din care îmi voi alege ticălosul. Vezi dacă poţi identifica şi tu oaia cea neagră". Suspecţii pot fi în numar de patru (Cards on the Table-Cu cărţile pe masă), de cinci (Five Little Pigs-Cei cinci purceluşi) sau un vagon plin de călători în Murder on the Orinet Express (Crima din Orient Express)"
Din Agatha Christie.Jurnalul secret.
6 păreri:
O recenzie frumoasă :) Văd că îţi place mult cum scrie AC.
Probabil că v-am înebunit şi pe voi, nu ?
Well, I'm really sorry! Dar chiar îmi plac cărţile lui Agatha.
frumoasa recenzia.....vrei sa facem o afiliere pe blogul meu http://romanceofpages.blogspot.com/.....detalii pe lily_lady07@yahoo.com..Mersi.
Chiar mi-a placut recenzia, mai ales ca eu sunt fan declarat Agatha Christie, in jur de 30 de carti citite si asa mai departe:)) Desi actiunea acesteia chiar nu mi-o pot aminti bine:-?
Frumos blog!
Trimiteți un comentariu